close
Social

Dezastru ecologic și geomorfologic pe râul Someș în Zona Barajului de la Mica.

IMG_8534

Pe albia  Someșului Mare, în zona Barajului de la Mica, la doar 12 km de Gherla și 2 km de Dej, ecosistemul viețuitoarelor acvatice a fost pus sub semnul uitării.

Aparent, cursul apei parea a fi blocat complet de acest baraj, iar pesti de dimensiuni și soiuri diferite, păstrăvi, mrene, somotei, cleni, cărășei, zac în soare pe uscat, în albia râului secat.

IMG_8528

Un alt aspect notabil pentru tulburarea ecosistemului din zonă o constituie activitatea în apropiere de barajul din Mica a unor hidrocentrale, datorită activității cărora debitele de servitute lăsate, sunt mici și  duc la secarea râurilor.

În 2015, o societate privată importantă pentru piata produselor tehnico-medicale si parafarmaceutice din Romania, a achiziționat de la Hidroelectrica un Grup de active – CHEMP -uri  sau centrale hidroelectrice de mică putere- din bazinele raurilor Huza, Somesul Mic si Salasele, printre care se numără de exemplu și CHEMP Mănăstirea Dej 1 și 2, care se regăsesc în lista unităților de productie publicată de Transelectrica la data de 29 August 2017, fiind prin urmare funcționabile, dar și Hidrocentrala de la Cuzdrioara.

http://www.transelectrica.ro/documents/10179/3260269/Lista+Unitati+OEA++2016/9a7f2813-1d49-4303-8019-78e9a2a82237

Însă în ceea ce privește impactul acestora asupra mediului, el este analizate feliat, bucată cu bucată, hidrocentralele fiind declarate  ca având impact redus sau nesemnificativ… fără a se face o analiză strategică a impactului cumulat al sutelor astfel de hidrocentrale răspândite pe râurile noastre.

Apele Române și Asociația Națională de Combatere a Braconajului și Poluării (ANCBP)  a fost sesizată pentru evaluarea situației, debitul râului în zonă fiind ulterior restabilit.

IMG_8539

Photo: Gabriel Lucian Matei.

Se încarcă...